«Cele două animale mele preferate sunt oile și lupii»

În Montesinho, Portugalia, păstorii trăiesc în pace alături de lupi.

În timp ce Europa se întreabă cum să gestioneze populația tot mai mare de lupi, această regiune montană din Portugalia conviețuiește de secole cu prădătorii.

«Cele două animale preferate ale mele sunt oile și lupii», spune Miguel Afonso, în timp ce își urmărește turma de 200 de oi care behăie și pasc pe dealurile line din jurul satului Rio de Onor, în nord-estul Portugaliei.

Păstorul de 34 de ani ține în mână toiagul său solid și nu vede în dragostea sa pentru lupi o contradicție cu munca sa. În regiunea Montesinho, păstorul, oile și lupii trăiesc împreună de secole.

„Lupii nu mi-au creat nicio problemă”, spune Afonso și mângâie unul dintre cei șase câini de protecție a turmelor care îi apără turma de atacuri. „Lupii chiar mă ajută, pentru că vânează căprioare și mistreți, care îmi distrug plantațiile de castani și de cereale.

„Am văzut aici mulți lupi și i-am văzut vânând căprioare”, spune Afonso. „Odată am avut norocul să văd ceva ce foarte puțini oameni au văzut: am văzut 14 lupi împreună. Credeam că e imposibil.”

În Portugalia, lupii sunt strict protejați printr-o lege națională încă din 1988. Populațiile de lupi, care altădată erau răspândite în toată țara, au scăzut în secolul trecut din cauza pierderii habitatului, a dispariției animalelor-pradă și a conflictelor cu oamenii. Astăzi trăiesc doar aproximativ 300 de lupi, în 50–60 de haite, în zonele muntoase din nordul și centrul Portugaliei, pe mai puțin de o treime din arealul lor inițial.

Vânați de oameni și lipsiți de habitat, lupii au dispărut în secolele al XIX-lea și al XX-lea din cea mai mare parte a Europei, unele populații restrânse supraviețuind în sudul și estul continentului. Legile mai stricte, proiectele de protecție de succes și abandonarea zonelor rurale au dus în ultimii ani la revenirea acestor prădători pe întregul continent. Însă odată cu creșterea populațiilor de lupi au crescut și conflictele cu populația umană.

Potrivit Uniunii Europene (UE), lupii ucid în fiecare an aproximativ 65’500 de animale de fermă, majoritatea fiind oi. Având în vedere că în UE există circa 60 de milioane de oi, aceasta corespunde unei rate anuale de pierderi de 0,065 % cauzate de lupi. Deși impactul lupilor asupra efectivelor de animale este, în linii mari, minim, prădătorii au dus în ultima vreme, în țări precum Germania, la escaladarea conflictelor dintre oameni și animalele sălbatice. Și în centrul Portugaliei conflictele cu lupii s-au înmulțit, deși atitudinea față de lupi rămâne în mare parte pozitivă.

Anul trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut reducerea nivelului de protecție a lupului în Europa. „Concentrarea haitelor de lupi în unele regiuni europene a devenit un pericol real pentru animalele de fermă", a spus ea. Cu un an înainte, un lup îi ucisese poneiul Ursulei von der Leyen în landul german Saxonia Inferioară.

Propunerea de a reduce statutul de protecție al lupului a fost salutată de asociațiile de vânători și de fermieri, care militează de multă vreme pentru modificarea legislației, pentru a facilita uciderea lupilor în numele protecției animalelor de fermă. Comisia Europeană a respins propunerea.

Ecologiștii se tem că această măsură ar putea pune în pericol și supraviețuirea speciei pe continent. Chiar dacă populațiile de lupi își revin, statutul lor este departe de a fi favorabil. Potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), șase dintre cele nouă populații transfrontaliere de lupi din UE sunt clasificate ca fiind vulnerabile sau aproape amenințate.

„Poneiul Ursulei von der Leyen a fost mâncat, dar asta nu ar trebui să ducă la acte de răzbunare", spune Bruno Arrojado, susținător al lupilor și fondator al Plataforma Lobo Ibérico [Platforma Lupului Iberic]. Organizația și-a propus să îmbunătățească cunoștințele despre lupi și să sensibilizeze publicul cu privire la importanța protejării acestui prădător amenințat.

Protejarea efectivelor de animale

Pentru Arrojado, care merge de ani de zile la Montesinho pentru a observa lupii și a vorbi cu păstorii, problema principală este că, în multe regiuni ale Europei, oamenii nu mai știu cum să conviețuiască cu lupii. „Montesinho ar putea fi un exemplu despre cum putem coexista. Există, desigur, câțiva prădători, dar aici nu vedem un conflict major, pentru că oamenii știu cum să trăiască alături de lupi", spune el.

Un studiu publicat în 2020 a arătat că populația locală din Montesinho are o părere neutră sau pozitivă despre lupi. Spre deosebire de alte regiuni din Europa, unde ostilitatea față de lupi crește, majoritatea locuitorilor chestionați nu considerau lupul o amenințare, deoarece existau puține atacuri asupra animalelor de fermă, iar regiunea conviețuiește de multă vreme cu lupii.

„În această regiune trăiește 40 % din populația de lupi din Portugalia, dar se înregistrează doar 5 % din atacurile asupra animalelor domestice”, spune José Rosa, șeful departamentului de gestionare a pădurilor din nord din cadrul Institutului portughez pentru conservarea naturii și silvicultură (ICNF). Rosa explică faptul că aceste cifre, bazate pe cercetări proprii ale ICNF, se datorează diversității și densității mari a animalelor sălbatice de pradă, dar și faptului că turmele sunt păzite de ciobani și de câini.

„Există țări în care lupul se extinde în zone în care obiceiurile de conviețuire s-au pierdut”, spune Sílvia Ribeiro, biologă la organizația neguvernamentală Grupo Lobo, care derulează un program de promovare a utilizării raselor locale de câini de protecție a turmelor, apreciate în mod tradițional pentru instinctul lor de protecție și pentru capacitatea de a crea o legătură cu turmele pe care le păzesc.

Potrivit lui Ribeiro, prezența constantă a lupilor a contribuit la menținerea în Montesinho a metodelor tradiționale de prevenire a atacurilor, cum ar fi câinii de protecție a turmelor, gardurile și ciobanii.

Studiile au arătat că, în zonele în care lupii sunt prezenți în mod continuu, numărul atacurilor tinde să fie mai mic decât în regiunile în care prădătorii au dispărut și au reapărut abia în ultimele decenii.

Deși atacurile lupilor asupra animalelor de fermă depind de prezența prăzii sălbatice și de condițiile peisajului, măsurile de protecție pot fi foarte eficiente. Conform cercetărilor proiectului Life-Coex, finanțat de Comisia Europeană, măsurile de prevenire pot duce la o reducere considerabilă a atacurilor asupra animalelor de fermă: de până la 61 % în cazul câinilor de protecție a turmelor și de până la 100 % în cazul țarcurilor fixe. Studiul a arătat că nu există nicio metodă singulară care să garanteze o siguranță de sută la sută a animalelor, deși combinația dintre gardurile electrice și câinii de protecție a turmelor reprezintă cel mai eficient mijloc de descurajare.

Protejarea animalelor de fermă este deosebit de dificilă în zonele în care prada sălbatică este puțină, astfel încât lupii depind de animalele domestice ca sursă de hrană. Refacerea habitatelor pentru a crește disponibilitatea prăzii naturale ar putea fi, prin urmare, o măsură eficientă de prevenire a atacurilor.

Studiile științifice au arătat între timp că vânătoarea de lupi este, de regulă, ineficientă și poate chiar contraproductivă atunci când vine vorba de reducerea atacurilor asupra animalelor de fermă. Cu excepția cazului în care este practicată la scară mare – ceea ce ar putea pune în pericol viabilitatea populațiilor de lupi. Rezultatele cercetărilor indică faptul că distrugerea haitelor sănătoase prin împușcarea lupilor ar putea duce la o creștere a atacurilor asupra animalelor de fermă, deoarece lupii singuratici nu au sprijinul unei haite atunci când vânează pradă sălbatică și atacă mai degrabă animale mai mici, precum oile.

Afonso descrie singura dată când un lup i-a ucis o oaie drept o „neglijență, nu un atac”, întrucât nu luase suficiente măsuri de precauție pentru a-și proteja animalele. Pe atunci avea doar doi câini, care nu făceau față numărului mare de oi. Acum, cei șase câini de protecție a turmei ai săi sunt mereu în alertă, adulmecă după semne de pericol și latră pentru a alunga lupii. Afonso își însoțește întotdeauna oile la pășune în timpul zilei și le închide noaptea în țarc.

„Dacă avem suficienți câini și gardurile sunt în stare bună, nu există atacuri”, spune el. Însă costurile acestei protecții a animalelor sunt considerabile. Afonso a cheltuit aproximativ 4.000 € pentru a instala garduri care să-i protejeze turma. Având în vedere marjele de profit reduse ale agriculturii de mică amploare din regiune, nu toți sunt în măsură sau dispuși să suporte costurile protejării animalelor împotriva atacurilor lupilor.

Sprijin pentru fermieri

O coloană vertebrală, câteva coaste și lână sunt împrăștiate pe pajiște. „Lupii au atacat de curând”, spune Alcina Corriça, arătând spre rămășițele risipite ale unei oi. „Au venit vulturii să mănânce ce a rămas.”

Nu este prima dată când lupii atacă animalele lui Corriça în Carragosa, un sătuc din Parcul Natural Montesinho. „Anul trecut am pierdut șase oi. Apoi, după câteva zile, lupii au atacat una dintre vacile mele. I-au sfâșiat gâtul”, spune Corriça.

Însă, în ciuda atacurilor, Corriça nu poartă pică nimănui. „Nu sunt împotriva lupilor. Iubesc animalele și știu că trebuie să protejăm lupii", spune ea. „Dar este greu atunci când au loc aceste atacuri de proporții. Cu greu poți suporta să vezi cum animalele pe care le-am crescut cu atâta grijă sunt sfâșiate.

Familia Corriçăi deține 600 de oi, 80 de vaci și opt capre. Cei doi câini de pază ai ei nu pot supraveghea toate animalele, iar din cauza marjei reduse de profit nu a putut investi în garduri pentru a-și proteja vitele de lupi.

„Nu am primit niciodată despăgubiri pentru atacuri, pentru că există reguli pentru acordarea lor. Trebuie să fim în permanență lângă animale, iar asta nu pot face", spune ea.

Orientările europene privind ajutoarele agricole permit statelor membre UE să acorde fermierilor despăgubiri pentru pagubele provocate de lupi. În Portugalia însă, procedura extrem de birocratică exclude mulți fermieri precum Corriça, care nu pot primi aceste sume deoarece nu îndeplinesc toate cerințele. „Avem nevoie de mai mult sprijin. Sunt pentru protecția lupilor. Cred că trebuie protejați, dar și fermierii au nevoie de sprijin", spune Corriça.

Pentru Jorge Laranjinha, președintele asociației locale a crescătorilor de oi, despăgubirile pentru atacurile lupilor nu sunt suficiente pentru a acoperi pierderile fermierilor. „Plățile vin prea târziu, iar suma este derizorie. Despăgubirea se calculează în funcție de prețurile de pe piața mondială, care fluctuează, dar animalele din rasa noastră locală valorează mult mai mult", spune el.

„Dacă fermierii sunt despăgubiți și protejați corespunzător, vor exista mai puține conflicte", susține Laranjinha, adăugând că crescătorii de animale trebuie sprijiniți mai mult. Crescătorii portughezi pot solicita ajutoare pentru acoperirea costurilor curente de întreținere a câinilor de pază, dar nu primesc sprijin financiar pentru construirea gardurilor de protecție.

În ciuda provocărilor și pierderilor cu care se confruntă fermierii, Laranjinha spune că Montesinho rămâne una dintre zonele în care lupul este tolerat mai ușor. „Trebuie să acceptăm lupul", spune el. „A fost dintotdeauna aici, am conviețuit mereu cu lupii. Trebuie să fie aici, pentru că face parte din ecosistem".

Cercetările au arătat că lupii joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecosistemelor. Prin controlul comportamentului alimentar și al numărului ierbivorelor, în calitate de prădători, lupii contribuie la stimularea creșterii copacilor, ceea ce aduce beneficii altor specii de animale și plante și restabilește procesele naturale.

Prezența lupilor poate atrage, de asemenea, turiști și poate crea venituri pentru comunitățile rurale. Zona Sanabria din Spania, care se învecinează cu Montesinho și găzduiește una dintre cele mai dense populații de lupi din Europa de Vest, a devenit o destinație populară pentru observarea lupilor. Și în Montesinho turismul legat de lupi începe să crească, iar unele firme locale oferă tururi pe tema lupilor.

„Turismul legat de lupi este important, dar trebuie să aducă beneficii oamenilor care sunt cei mai afectați de prezența lupului; așadar, trebuie să ne asigurăm că și fermierii sunt incluși”, spune Ribeiro.

Arrojado, susținătorul lupilor care locuiește la Lisabona, își petrece adesea vacanța cu familia în Parcul Natural Montesinho, în căutare de animale sălbatice. Vrea să-i arate fiicei sale de nouă ani lupi și căprioare, pentru a-i transmite importanța biodiversității și pentru a-i trezi un sentiment de uimire și de responsabilitate față de mediu. El spune că modelul de coexistență de la Montesinho arată „că există loc pentru noi toți”.

Dosar: Lupul în Elveția: fapte, politică și limitele vânătorii

Acțiune de participare: Cereți la comuna voastră o cerere de scutire de impozitele federale și cantonale, din cauza politicii dezastruoase a consilierului federal Albert Rösti (UDC) și a autorizării recente a împușcării lupilor în Elveția. Puteți descărca modelul de scrisoare aici: https://wildbeimwild.com/ein-appell-fuer-eine-veraenderung-in-der-schweiz/