Specie africană de elefant, acum pe cale de dispariție

După un declin al populației de-a lungul mai multor decenii din cauza vânării pentru fildeș și a pierderii habitatului, elefantul african de pădure ( Loxodonta cyclotis ) este acum clasificat ca fiind critic periclitat, iar elefantul african de savană ( Loxodonta africana ) ca fiind periclitat pe Lista Roșie a speciilor amenințate a UICN ™ .

Înainte de actualizarea UICN de la Gland, lângă Geneva, din 25.3.2021, elefanții africani erau tratați ca o singură specie, clasificată ca vulnerabilă. Este pentru prima dată când cele două specii sunt evaluate separat pentru Lista Roșie a UICN, în urma apariției unor noi dovezi genetice.

Lista Roșie a UICN cuprinde acum 134.425 de specii, dintre care 37.480 sunt amenințate cu dispariția.

Elefanții Africii joacă un rol esențial în ecosisteme, economii și în imaginația noastră colectivă, la nivel mondial. Noile evaluări de astăzi ale Listei Roșii a UICN pentru ambele specii de elefanți africani subliniază presiunea continuă la care sunt supuse aceste animale emblematice. Trebuie să punem urgent capăt braconajului și să ne asigurăm că rămâne suficient habitat pentru elefanții de pădure și de savană. Mai multe țări africane au avut în ultimii ani un rol de pionier și au demonstrat că putem inversa declinul elefanților, iar noi trebuie să colaborăm pentru ca exemplul lor să poată fi urmat.

Dr. Bruno Oberle, director general al UICN

Evaluările recente demonstrează o scădere generalizată a numărului de elefanți africani pe întregul continent. Numărul elefanților africani de pădure a scăzut cu peste 86 % pe parcursul a 31 de ani, în timp ce populația elefanților africani de savană a scăzut, potrivit estimărilor, cu cel puțin 60 % în ultimii 50 de ani.

Ambele specii au suferit o scădere puternică începând cu 2008, din cauza unei creșteri semnificative a braconajului, care a atins apogeul în 2011, dar care continuă să amenințe populațiile. Transformarea continuă a habitatelor lor, în principal în terenuri agricole și alte utilizări ale terenurilor, reprezintă o altă amenințare considerabilă. IUCN African Elephant Status Report 2016 conține cea mai recentă estimare fiabilă a populației continentale a celor două specii la un loc, de aproximativ 415.000 de elefanți.

În ciuda tendinței generale de scădere a ambelor specii de elefanți africani, evaluările arată și efectele eforturilor de conservare încununate de succes. Măsurile împotriva braconajului la fața locului, precum și legile mai favorabile și planurile de utilizare a terenurilor menite să promoveze conviețuirea dintre oameni și animalele sălbatice au fost esențiale pentru protejarea cu succes a elefanților. Ca urmare, unele populații de elefanți de pădure din ariile protejate bine gestionate din Gabon și Republica Congo s-au stabilizat. Numărul elefanților de savană este, de asemenea, stabil sau în creștere de decenii, în special în Aria de Conservare Transfrontalieră Kavango-Zambezi, care găzduiește cea mai mare subpopulație a acestei specii de pe continent.

Decizia de a trata elefanții africani de pădure și de savană ca specii separate este rezultatul consensului la care au ajuns experții în urma noilor cercetări privind genetica populațiilor de elefanți. Elefanții de pădure trăiesc în pădurile tropicale din Africa Centrală și într-o serie de habitate din Africa de Vest. Arealul lor se suprapune rareori cu cel al elefantului de savană, care preferă terenurile deschise și trăiește într-o varietate de habitate din Africa subsahariană, inclusiv pajiști și deșerturi. Se estimează că elefantul de pădure, cu o răspândire naturală mai restrânsă, ocupă astăzi doar un sfert din arealul său istoric, cele mai mari populații rămase aflându-se în Gabon și în Republica Congo.