Paradoxul mistreților, în sfârșit rezolvat

Efect tardiv al testelor cu arme nucleare din anii 1960

Catastrofa reactorului de la Cernobîl din 1986 a avut un impact major asupra ecosistemului forestier și în Europa Centrală.

În timp ce contaminarea cerbilor și a căprioarelor a scăzut în timp, așa cum era de așteptat, valorile din carnea de mistreților s-au modificat surprinzător de lent. Se măsoară în continuare depășiri clare ale valorilor-limită. Până acum, acest «paradox al mistrețului» era considerat nerezolvat; acum, măsurători laborioase efectuate de TU Wien și de Universitatea Leibniz din Hanovra au permis găsirea unei explicații: este vorba despre un efect tardiv al testelor cu arme nucleare din anii 1960.

Mai multă radiație decât permite fizica?

«Decisiv pentru radioactivitatea probelor este cesiul-137, cu un timp de înjumătățire de aproximativ 30 de ani», spune prof. Georg Steinhauser de la TU Wien. În cazul cărnii de mistreț, nivelul de radiație a rămas aproape constant, scăzând mult mai lent decât ar fi de așteptat doar prin dezintegrarea radioactivă naturală a cesiului.

Până în prezent, în toată Europa se măsoară probe de carne de mistreț care nu sunt potrivite pentru consum, deoarece nivelul lor de radiație depășește clar valoarea-limită admisă.

În căutarea amprentei cesiului

Prof. Georg Steinhauser și echipa sa au mers până la rădăcina acestei enigme: prin măsurători noi, mai precise, au vrut să determine nu doar cantitatea, ci și proveniența radioactivității.

S-a dovedit că, deși în ansamblu aproximativ 90 % din cesiul-137 din Europa Centrală provine de la Cernobîl, ponderea sa în probele de mistreț este mult mai mică. În schimb, o mare parte a cesiului din carnea de mistreț se datorează testelor cu arme nucleare, la unele probe chiar până la 68 %.

Vinovată este trufa de cerb

Cauza se află în preferințele alimentare cu totul speciale ale mistrețului: acestuia îi place în mod deosebit să scoată din sol trufe de cerb, iar în aceste ciuperci care cresc subteran cesiul radioactiv se acumulează abia cu o mare întârziere. «Cesiul migrează foarte lent prin sol, în jos, uneori doar cu aproximativ un milimetru pe an», spune Georg Steinhauser.

Prin urmare, nu este de așteptat nici ca nivelul de contaminare al cărnii de mistreț să scadă semnificativ în următorii ani. „Studiul nostru arată cât de complicate pot fi relațiile din ecosistemele naturale”, spune Georg Steinhauser, „dar și că se pot găsi răspunsuri la astfel de enigme dacă se măsoară suficient de precis.”ecosistemelor pot fi», spune Georg Steinhauser, «dar și că se pot găsi răspunsuri la astfel de enigme dacă se măsoară suficient de precis.»

Publicația originală: F. Stäger et al., Disproportionately High Contributions of 60 Year Old Weapons-137Cs Explain the Persistence of Radioactive Contamination in Bavarian Wild Boars, Environ. Sci. Technol (2023).