Calitatea alimentației nu s-a îmbunătățit în 30 de ani

Organizația Mondială a Sănătății arată că o alimentație sănătoasă poate reduce riscul de boli netransmisibile și afecțiuni precum obezitatea, hipertensiunea arterială, bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, diabetul și cancerul.

O alimentație sănătoasă ar trebui să includă cel puțin cinci porții de legume sau fructe pe zi, mai puține grăsimi saturate și grăsimi trans, mai multe grăsimi nesaturate de origine vegetală, mai puțină carne procesată și mai puțină sare. Aceste recomandări sunt accesibile public în mass-media și fac parte din programa școlară predată majorității copiilor din școlile de pe tot globul. Dar le și ascultăm?

Un studiu amplu – primul care include rezultate atât pentru copii, cât și pentru adulți – a analizat acum peste 1.100 de sondaje diferite privind consumul de alimente și nutrienți în 185 de țări, între 1990 și 2018. Cercetătorii de la Friedman School of Nutrition Science and Policy de la Tufts University au preluat datele din sondaje din Global Dietary Database, o vastă colecție colaborativă de date privind comportamentul alimentar al oamenilor. Ei au analizat calitatea alimentației la nivel global, național și regional, pentru a înțelege schimbările survenite din 1990.

Cercetătorii au folosit o scară cunoscută sub numele de Alternative Healthy Eating Index, o măsură validată a calității alimentației, care evaluează obiceiurile alimentare ale oamenilor pe o scară de la 0 la 100. În acest sistem, valoarea 0 corespunde unei alimentații slabe, care nu respectă recomandările nutriționale ale OMS și conține mult zahăr, sare și grăsimi saturate, dar puține fructe și legume. Pentru a atinge scorul de 100 pe această scară, alimentația unei persoane trebuie să conțină echilibrul recomandat de fructe, legume, leguminoase/nuci și produse integrale, să aibă un conținut minim de zahăr adăugat și sare și să includă cantități moderate de grăsimi, în special grăsimi nesaturate de origine vegetală.

Studiul publicat în revista de specialitate Nature Food publicate arată că media calității alimentației în diferitele regiuni a variat între 30,3 în America Latină și Caraibe și 45,7 în Asia de Sud. Valoarea medie a tuturor celor 185 de țări incluse în studiu a fost de 40,3, ceea ce înseamnă o creștere ridicol de mică, de 1,5, din 1990. Doar 10 țări, care reprezintă mai puțin de 1 la sută din populația lumii, au avut o valoare de peste 50. Țările cu cele mai mari valori au fost Vietnam, Iran, Indonezia și India, iar cele cu cele mai mici valori au fost Brazilia, Mexic, Statele Unite și Egipt.

«Consumul de leguminoase/nuci și de legume fără amidon a crescut în timp, dar îmbunătățirea generală a calității alimentației a fost anulată de consumul sporit de componente nesănătoase, precum carnea roșie/procesată, băuturile îndulcite cu zahăr și sodiul«, a spus autoarea principală a studiului, Victoria Miller, cercetătoare invitată la Universitatea McMaster.

Aceste rezultate par să sublinieze faptul că nu respectăm cu adevărat recomandările OMS. Deși în ultimii 30 de ani s-a înregistrat o mică îmbunătățire la nivel mondial, în cele mai multe țări există în mod clar provocări considerabile în ceea ce privește adoptarea unui comportament alimentar sănătos. Au existat indicii că opțiunile alimentare nutritive au devenit mai populare în Statele Unite, Vietnam, China și Iran, dar această tendință nu s-a observat în alte țări, precum Tanzania, Nigeria și Japonia.

La nivel mondial, alimentația a fost influențată de factori demografici: femeile adulte s-au hrănit mai des conform recomandărilor alimentare decât bărbații adulți, iar adulții în vârstă s-au hrănit mai sănătos decât cei tineri. În plus, copiii mici au avut o calitate a alimentației mai bună decât adolescenții.

«În medie, la nivel mondial, calitatea alimentației a fost mai bună și în cazul copiilor mai mici, dar s-a deteriorat apoi odată cu înaintarea în vârstă», a spus Miller. «Acest lucru sugerează că prima copilărie este un moment important pentru strategiile de intervenție menite să încurajeze dezvoltarea preferințelor alimentare sănătoase.

Alimentația sănătoasă a fost influențată și de factori socioeconomici, printre care nivelul de educație și gradul de urbanizare. La nivel mondial și în majoritatea regiunilor, adulții cu un nivel de educație mai ridicat și copiii ai căror părinți au un nivel de educație mai ridicat au avut, în general, o calitate globală a alimentației mai bună.

«Am constatat că atât consumul insuficient de alimente sănătoase, cât și consumul excesiv de alimente nesănătoase contribuie la provocările globale legate de atingerea calității recomandate a alimentației«, a declarat coautorul studiului, Dariush Mozaffarian. «Aceasta indică faptul că măsurile politice care creează stimulente pentru un consum mai mare de alimente sănătoase și le recompensează, de exemplu în sistemul de sănătate, în programele de wellness ale angajatorilor, în programele guvernamentale de nutriție și în politica agricolă, pot avea un impact considerabil asupra îmbunătățirii alimentației în Statele Unite și în întreaga lume.«