Bishnoi: ecoluptătorii Indiei de 500 de ani

Membrii comunității hinduse, care numără peste 1,5 milioane de adepți, luptă de mai bine de 500 de ani pentru protecția mediului.

Comunitatea religioasă Bishnoi trăiește în cea mai mare parte în deșertul Thar din statul indian Rajasthan; în plus, există membri ai comunității și în statele vecine Gujarat, Haryana, Punjab, precum și în Delhi.

Comunitatea crede în caracterul sacru al întregii vieți, evită carnea și se abține să taie copaci vii.

Membrii își găsesc inspirația în Amrita Devi, o femeie din comunitatea Bishnoi care a fost ucisă în 1730 în timp ce încerca să protejeze un pâlc de arbori khejari.

De mai bine de 500 de ani, Bishnoi au reușit astfel să supraviețuiască în condiții climatice dificile. Ei trăiesc strict lacto-vegetarian și alungă din teritoriile lor toți vânătorii recreativi și braconierii. Puii abandonați sunt hrăniți la sân chiar de femeile Bishnoi.

De ce protejează Bishnoi copacii și animalele?

Comunitatea Bishnoi a fost întemeiată în secolul al XVI-lea de Guru Jambheshwar.

Multe dintre cele 29 de porunci ale guru-ului – reguli care determină comportamentul credincioșilor – se referă în mod explicit la protecția naturii.

Credincioșii se angajează să fie «milostivi cu toate viețuitoarele și să le iubească» și să «nu taie copaci verzi».

363 de Bishnoi au murit pentru convingerile lor

În anul 1730, 363 de bărbați, femei și copii Bishnoi au murit pentru aceste convingeri.

Potrivit legendei, un rege local și-a trimis oamenii să taie lemne pentru a putea încălzi cuptoarele de var și a-și construi palatul.

Pentru a-i opri pe tăietorii de lemne, Amrita Devi a ieșit în fugă din casă și s-a înfășurat în jurul unui trunchi de copac.

Dar soldații nu au dat dovadă de milă, explică Sukhdev Godara, un profesor pensionar.

«Ei au încercat să salveze copacii îmbrățișându-i», spune el.

«Mulți alți oameni li s-au alăturat, dar oamenii regelui au tăiat copacii împreună cu capetele lor.»

Ultimele cuvinte ale lui Devi au fost consemnate astfel: «Un cap tăiat costă mai puțin decât un copac doborât.»

Alți locuitori ai satelor Bishnoi – printre ei și cele trei fiice ale lui Devi – i-au urmat exemplul și au îmbrățișat copacii în timp ce erau decapitați. În total, au fost uciși 363 de Bishnoi. Jertfa lor este amintită astăzi de un monument din sat, care poartă numele tuturor victimelor și este încununat de o statuie a Amritei Devi.

Evenimentul a contribuit la inspirarea mișcării moderne Chipko, una dintre cele mai puternice mișcări de protecție a pădurilor din India.

Bărbații Bishnoi sunt în mare parte fermieri și patrulează prin zonele rurale pentru a se asigura că niciun animal nu este rănit.

Avocatul Rampal Bhawad este cofondatorul Bishnoi Tiger Force, un grup de campanie pentru mediu și o organizație împotriva braconajului.

«Ar trebui să trăim în armonie cu natura și să fim blânzi cu toate viețuitoarele, pentru că numai așa va evolua omenirea în viitor», spune el.

Chiar în apropiere, Ghevar Ram, în vârstă de 45 de ani, și-a dedicat viața animalelor și conduce un centru de salvare pentru animale rănite.

„Îngrijesc animalele ca pe proprii mei copii. Aceasta este ceea ce învățăm încă din copilărie", spune el.

Soția lui Ram, Sita Devi, este la fel de devotată.

Mama a șapte copii face focul pentru gătit cu turte de bălegar de vacă în loc de lemne de foc – și a alăptat odată un pui de antilopă rămas orfan.

„Lucram pe câmp când am văzut cum un pui de căprioară era atacat de câini sălbatici. L-am salvat.

Am hrănit puiul cu propriul meu lapte, iar când și-a recăpătat puterile, l-am eliberat în sălbăticie."

Deși bishnoi sunt o subsectă a hinduismului, ei nu își incinerează morții, deoarece ar însemna să taie copaci pentru a alimenta focul.

„Guru-ul nostru ne-a învățat că ar trebui să ne îngropăm morții", spune profesorul Godara.

Puteți ajuta toate animalele și planeta noastră prin milostenie. Alegeți compasiunea în farfurie și în pahar. Go vegan.