Ratonul: gestionarea speciilor invazive non-native

Mediile aparent neatinse adăpostesc adesea animale și plante sălbatice originare din afara zonei geografice respective, care pot perturba ecosistemele și afecta diversitatea biologică prin înlocuirea speciilor autohtone.

Prin activități umane, aceste specii de animale și plante pot fi introduse intenționat sau accidental în zone noi pe diverse căi, printre altele prin comerțul cu animale de companie exotice.

În legislația UE, aceste specii sunt denumite specii invazive alohtone (Invasive Alien Species, IAS), iar statele membre sunt obligate să elimine populațiile nou apărute sau să controleze populațiile care s-au stabilit deja complet într-o zonă. Acest lucru se aplică ratonului, un animal prost înțeles (Procyon lotor), un frumos mamifer cu coada inelată și mască, originar din America de Nord. În secțiunea de întrebări și răspunsuri a Eurogroup for Animals aflați cum afectează acest lucru ratonul.

Se află ratonul pe lista IAS a Uniunii?

Da, ratonii se află pe lista speciilor amenințate a Uniunii Europene (lista Uniunii). Toate speciile de pe această listă sunt, prin urmare, supuse prevederilor Regulamentului IAS, iar ratonul are în unele părți ale Europei, în special în Germania, o populație mare și bine stabilită.

De ce se află ratonul pe listă?

Fiind o specie neautohtonă, ratonii au fost introduși atunci când au scăpat din gospodării, unde erau ținuți ca animale de companie, sau din fermele de blănuri. Pornind din Germania și Franța, populația a crescut și este prezentă astăzi în 16 state membre.

Inteligența și caracterul oportunist al ratonilor, precum și dieta lor omnivoră, din care fac parte ouăle, puii și păsările adulte, înseamnă că ei pot avea efecte grave asupra biodiversității. Se știe, de asemenea, că deteriorează pomii fructiferi, viile și fermele de păsări, iar ei sunt purtători ai unor boli și paraziți importanți, precum rabia, viermii rotunzi și toxoplasmoza.

Cum au ajuns ratonii pe listă?

Includerea pe listă este un proces îndelungat și complex, care implică evaluări detaliate ale riscurilor realizate de grupuri științifice de evaluare și care necesită o mare varietate de dovezi. Cu toate acestea, motivele pentru care ratonii au fost incluși pe lista Uniunii au fost în trecut neclare, iar modul în care au fost folosite dovezile nu a fost transparent.

Unele lucrări care atestă un impact ecologic neglijabil al ratonului nu au fost niciodată luate în considerare, iar mai multe lucrări folosite pentru includerea pe listă par să nu fie pe deplin relevante. Este nevoie urgentă de mai multă claritate cu privire la acest proces.

Ce înseamnă acest lucru pentru raton?

Aceasta poate însemna că ratonul este adesea numit «dăunător» sau «gânganie», iar includerea pe listă poate distrage atenția publicului de la faptul că aceste animale sunt ființe simțitoare și inteligente, care simt bucurie și durere și au capacitatea de a suferi intens. Acest lucru duce la apariția unor «specii de clasa a doua«.

De aceea, vânătorii recurg adesea la tehnici fără discernământ și văd lista drept pretext pentru a vâna cât mai multe dintre aceste animale. În Germania, de exemplu, între 2020 și 2021 au fost ucși peste 200’000 de raconi, iar pentru uciderea lor se plătesc uneori chiar și recompense în bani, așa-numitele bounties.

Ratonii bolnavi sau răniți care sunt capturați nu au voie să fie eliberați, ceea ce înseamnă că trebuie să-și petreacă restul vieții în captivitate, lucru care provoacă suferință de lungă durată și suprasolicită centrele de salvare.

Are includerea ratonului pe listă vreun avantaj?

Includerea pe Lista Uniunii înseamnă că ratonii nu mai pot fi introduși, deținuți, transportați, înmulțiți sau eliberați în mod intenționat. În trecut, ratonii au fost un animal de companie la modă atât în interiorul, cât și în afara UE, ceea ce afectează considerabil, pe termen lung, bunăstarea animalelor.

În timp ce mulți raconi suferă enorm din mâna vânătorilor, în numele gestionării populației, textul Regulamentului IAS stabilește clar că pentru gestionarea acestor specii pot fi utilizate metode non-letale. Considerăm că acest lucru nu ar trebui doar afirmat, ci promovat activ prin ghiduri oficiale ale Comisiei Europene. În plus, regulamentul prevede că statele membre trebuie să evite suferința evitabilă în gestionarea speciilor invazive, dar metodele de gestionare umane încă lipsesc.

Ar trebui ca ratonul să fie scos de pe listă?

Se pare că dovezile disponibile nu îndeplinesc standardul ridicat cerut de Comisie pentru eliminarea ratonului de pe listă, deși cercetări și informații suplimentare ar putea clarifica mai bine situația.

Avantajele eliminării ratonului de pe listă nu depășesc consecințele negative pentru această creatură minunată, deoarece ar continua probabil să fie vânat în temeiul legilor vânătorii din statele membre.

Eliminarea de pe listă ar putea duce la creșterea comerțului cu raconi, în prezent interzis, ceea ce ar însemna suferință pe termen lung pentru un număr mare dintre ei.

Ce ar trebui făcut?

Regulamentul IAS lasă loc pentru o gestionare umană, iar noi îndemnăm Comisia să convingă statele membre să finanțeze măsuri de gestionare umane și să cerceteze, de exemplu, strategii de capturare, sterilizare și eliberare la scară mică, precum și domeniul promițător al controlului fertilității.

În plus, trebuie desfășurate importante campanii de sensibilizare pentru a ajuta publicul și managerii IAS să înțeleagă sensibilitatea animalelor sălbatice.