Tot mai puține păsări insectivore în Europa

Fie că este vorba de codobatură, fâsa de luncă sau rândunica de hambar – numărul păsărilor care se hrănesc cu insecte a scăzut semnificativ în ultimii 25 de ani, la nivel european. Conform unui studiu publicat în revista de specialitate «Conservation Biology», numărul acestor păsări a scăzut în medie cu 13 la sută.    

Oamenii de știință de la Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate și Climă Senckenberg și de la Centrul German pentru Cercetarea Integrativă a Biodiversității atribuie această evoluție nu doar declinului insectelor, ci în special schimbărilor din peisajele agricole. Pe câmpuri, pajiști și pășuni, populațiile păsărilor care trăiesc acolo s-ar fi redus în mod deosebit.    

Cifre și mai alarmante fuseseră citate acum două luni de organizația germană de protecție a naturii Nabu, făcând trimitere la o numărătoare a European Bird Census Council. Potrivit acesteia, păsările de câmp au scăzut la nivel european cu 56 la sută în perioada 1980–2017. Cu toate acestea, perioadele celor două numărători diferă. În plus, în studiul mai vechi nu au fost incluse doar insectivorele, ci și păsările granivore.

Pierderea hranei și a locurilor de cuibărit 

Este probabil un amestec de mai mulți factori: pierderea insectelor și, odată cu ea, lipsa hranei, pierderea gardurilor vii și, implicit, a locurilor de cuibărit, impermeabilizarea suprafețelor

spune Katrin Böhning-Gaese

despre posibilele cauze ale declinului și despre rolul agriculturii moderne. În cazul păsărilor insectivore de pe terenurile agricole, declinul este mult mai accentuat decât în cazul păsărilor insectivore de pădure.  

Pe lângă utilizarea intensivă a produselor de protecție a plantelor, tendința spre monoculturi cultivate pe suprafețe mari a dus la dispariția tot mai multor garduri vii, margini de câmp și terenuri lăsate în pârloagă; multe pajiști și pășuni sunt transformate în terenuri arabile. Astfel, devine tot mai greu pentru insectivore să găsească hrană și locuri de cuibărit. Speciile iubitoare de frig sunt puse în plus sub presiune de schimbările climatice.    

Păsările sunt aici indicatori ai unei agriculturi «industriale», cu efectele ei negative asupra biodiversității, a declarat Böhning-Gaese, care este și directoarea Centrului de Cercetare pentru Biodiversitate și Climă. Se poate acționa în multe privințe:

Totul începe cu politica agricolă de la Bruxelles, continuă cu deciziile de planificare ale comunelor, până la sprijinirea agriculturii ecologice, comercializarea locală a alimentelor produse în mod favorabil biodiversității și disponibilitatea consumatorilor de a plăti mai mult pentru astfel de alimente.

Katrin Böhning-Gaese

Aproximativ jumătate din toate speciile de păsări din Europa se hrănesc cu insecte. Totuși, potrivit studiului, insectivorele nu se află peste tot în aceeași situație proastă: în majoritatea habitatelor au scăzut doar câteva specii, se arată în studiu.

Directiva privind protecția păsărilor împlinește 40 de ani   

Între timp, Nabu a cerut planuri de management eficiente pentru ariile de protecție a păsărilor și urmărirea consecventă a vânătorii de păsări cântătoare din zona mediteraneeană. Deși Directiva europeană privind protecția păsărilor, care împlinește 40 de ani pe 2 aprilie, este una dintre cele mai de succes și mai progresiste legi de protecție a naturii din lume, ea nu este încă pe deplin pusă în aplicare nici după 40 de ani, a declarat directorul executiv federal al Nabu, Leif Miller.  

Marea slăbiciune ar fi lipsa de eficiență la nivel de suprafață, se arată, făcându-se referire la recensământul european al păsărilor: în timp ce multe specii rare se dezvoltă acum bine datorită măsurilor de protecție, la efectivele speciilor de păsări comune, larg răspândite, se înregistrează o scădere bruscă.