Furnicile își ucid membrii infectați

Potrivit oamenilor de știință, în această formă de combatere a bolilor, coloniile de furnici prezintă o asemănare puternică cu sistemul imunitar care protejează organismul vertebratelor.

Dacă o furnică intră, de exemplu, în contact cu ciuperca patogenă Metarhizium, ea devine un pericol pentru întreaga colonie. O infecție în rândul furnicilor care trăiesc atât de aproape unele de altele ar putea duce la dispariția coloniei, dacă boala nu poate fi ținută sub control.

Curățarea și îngrijirea, prima linie de apărare

Cercetătorii au putut demonstra anterior că furnicile din specia invazivă Lasius neglectus curăță și îngrijesc intens membrii coloniei atunci când pe corpul acestora se află spori de ciuperci patogene. Astfel, ele reduc riscul ca ciuperca să pătrundă în corp și să infecteze animalul. Dacă ciuperca nu poate fi combătută în modul obișnuit, rămâne o singură cale. Când este vorba de puiet infectat, răspunsul la o infecție fungică efectiv produsă este mai radical: într-o serie de experimente, cercetătorii au descoperit că furnicile ucid pupele imobile pentru a întrerupe ciclul de viață al agentului patogen, astfel încât acesta să nu se mai poată răspândi.

Intervenția timpurie protejează colonia

Furnicile acționează selectiv. Cu ajutorul semnalelor chimice ale bolii, ele detectează animalele care sunt deja infectate mortal și le elimină. „Membrii coloniei sunt capabili să miroasă și să izoleze membrii bolnavi ai coloniei încă dintr-o fază timpurie a evoluției infecției. Apoi aplică ceea ce noi numim «dezinfecție distructivă»: uciderea ciupercii și a animalului bolnav, pentru a împiedica agentul patogen să devină contagios și să se răspândească la tovarășii de cuib”, spune Sylvia Cremer, conducătoarea cercetării la IST. Această abordare prezintă numeroase paralele cu sistemul imunitar al vertebratelor. Mai multe despre fascinante animalele sălbatice și Educație pe wildbeimwild.com.