Boli: tot mai multe pandemii?

Bolile care apar inițial la animale ar putea sări tot mai des la om în viitor – similar cu ceea ce s-a întâmplat, cu mare probabilitate, în cazul noului coronavirus.

Avertismentul vine din partea Programului ONU pentru Mediu (UNEP) și a Institutului Internațional de Cercetare a Creșterii Animalelor (ILRI), într-un raport publicat luni.

„Dacă continuăm să exploatăm lumea animală și să ne distrugem ecosistemele, ne putem aștepta în următorii ani la un flux constant al acestor boli transmise de la animale la oameni", a avertizat șefa UNEP, Inger Andersen. Raportul arată că la aceasta contribuie, printre altele, cererea tot mai mare de proteine de origine animală, urbanizarea în creștere și schimbările climatice.

Creșterea zoonozelor

Potrivit raportului, boala Covid-19 este un exemplu al creșterii zoonozelor – adică a bolilor care trec de la animale la oameni. Coronavirus Sars-CoV-2 a fost transmis probabil de la lilieci la om, printr-un alt animal.

„Aceasta a fost o pandemie extrem de previzibilă", a declarat Delia Randolph, epidemiolog veterinar la ILRI. Din anii 1930 există o „tendință clară" de creștere a numărului de boli umane – iar aproximativ 75 la sută dintre acestea provin de la animalele sălbatice.

Potrivit raportului, creșterea se datorează mai multor factori umani. Pe de o parte, este vorba despre cererea în creștere la nivel mondial de proteine animale și despre extinderea creșterii animalelor. Astfel există tot mai multe animale, genetic tot mai asemănătoare, care sunt mai vulnerabile la infecții.

Un rol îl joacă și exploatarea tot mai intensă a animalelor sălbatice prin vânătoare, comerț și consum, se arată în raport.

Urbanizarea rapidă ca motiv

Un alt motiv este creșterea populației și urbanizarea rapidă. Orașele cresc, pădurile sunt defrișate – astfel oamenii vin tot mai mult în contact cu natura și cu animalele. În unele zone, activitățile umane „dărâmă tampoanele naturale care îi protejau cândva pe oameni de acești agenți patogeni", a declarat Doreen Robinson, șefa departamentului pentru animale sălbatice din cadrul UNEP.

Și Schimbări climatice alimentează creșterea bolilor. Temperaturile mai ridicate pot crea condiții ideale pentru agenții patogeni și vectori, după cum explică raportul. Schimbările climatice ar putea influența locurile în care trăiesc, de exemplu, liliecii și maimuțele, dintre care unele sunt sursa unor agenți patogeni, precum și țânțarii – care transmit adesea agenții patogeni.

Aceste probleme ar trebui abordate pentru a reduce pericolul creșterii numărului de boli precum Covid-19, au avertizat cercetătorii. A combate doar epidemiile nu ar fi sustenabil. Ar fi ca și cum, în cazul unui om bolnav, s-ar trata doar simptomele și nu cauzele de fond, a declarat Randolph.