Pompei: broască țestoasă gestantă descoperită în timpul săpăturilor

Arheologii au descoperit oasele unei broaște țestoase gestante, care se adăpostise printre ruinele unei case distruse de un cutremur în anul 62 d.Hr. și care a fost apoi strivită de cenușa vulcanică și rocile aruncate de Vezuviu în timpul erupției.

Potrivit autorităților, care au anunțat descoperirea pe 24.6.2022, țestoasa lui Hermann și oul ei au fost găsite în timpul săpăturilor într-o zonă a orașului istoric care fusese rasă de pe fața pământului de cutremur și care urma să fie reconstruită pentru a găzdui băi publice. După explozia vulcanică din anul 79 d.Hr., Pompei a fost distrus.

Arheologii cred că broasca țestoasă, originară din sudul Europei, s-a adăpostit printre ruinele unei case prea grav avariate de cutremur pentru a mai fi reconstruită.

Nu a mai apucat să găsească un adăpost

Faptul că țestoasa mai avea oul în corp arată că a murit înainte de a găsi un loc sigur și prielnic unde să-l depună, spune Gabriel Zuchtriegel, directorul parcului arheologic din Pompei.

«Acest lucru ne permite să ne gândim la Pompei după cutremur, dar înainte de erupție, când multe case erau reconstruite, întregul oraș era un șantier, iar se pare că anumite locuri erau atât de puțin folosite încât animalele sălbatice puteau să umble de colo-colo, să pătrundă în ele și să încerce să-și depună ouăle«, a explicat el.

Nu este prima broască țestoasă descoperită la Pompei, iar Zuchtriegel a explicat că obiectele organice și agricole descoperite în afara centrului orașului Pompei sunt un obiect esențial al săpăturilor și studiilor aflate în desfășurare.

Descoperirea broaștei țestoase se înscrie «în această rețea de relații dintre cultură și natură, dintre comunitate și mediu, care simbolizează istoria anticului Pompei«, a declarat cercetătorul.

Pe lângă situl arheologic Pompei, Universitatea Liberă din Berlin, Universitatea din Napoli L’Orientale și Universitatea Oxford efectuează, de asemenea, săpături în zona Termelor Stabiane din Pompei.

Vezuviul, un vulcan italian din Golful Napoli, a erupt de peste 50 de ori. Cea mai celebră erupție a vulcanului a avut loc în anul 79 d.Hr., când a îngropat anticul oraș roman Pompei sub un strat gros de cenușă vulcanică. Potrivit unui martor ocular, praful s-a revărsat peste pământ ca un râu și a învăluit orașul într-un întuneric asemenea celui din camerele închise și neluminate.

Două mii de oameni au fost uciși, iar orașul a rămas părăsit timp de peste doi ani. Când un grup de cercetători a revenit la Pompei în 1748, aceștia au constatat cu uimire că orașul, aflat sub un strat gros de praf și moloz, era în mare parte intact. Structurile, artefactele și scheletele orașului îngropat ne-au învățat multe despre viața de zi cu zi în lumea antică.

Vezuviul

Vulcanul Vezuviu nu s-a format, desigur, peste noapte. Vezuviul face parte din arcul vulcanic campanian, care se întinde pe peninsula italiană la îmbinarea dintre plăcile tectonice africană și eurasiatică și care erupe de mii de ani.

O erupție deosebit de violentă (numită astăzi „erupția Avellino”) a aruncat, de exemplu în jurul anului 1780 î.Hr., milioane de tone de lavă supraîncălzită, cenușă și resturi la aproximativ 22 de mile în aer. Aproape toate satele, casele și fermele aflate pe o rază de 15 mile în jurul muntelui au fost distruse în această catastrofă preistorică.