Oprirea vânătorii de vulpi – scrie Consiliului Cantonal din Appenzell Ausserrhoden
Consilierul de stat Dölf Biasotto, responsabil pentru construcții și economie, a răspuns la 4 septembrie 2026 la solicitarea unei cetățene privind vânătoarea de vulpi – pe larg, personal și pe patru pagini și jumătate. Este mai mult decât oferă majoritatea cantoanelor. Totuși, răspunsul se contrazice singur: Biasotto explică faptul că vânătoarea de vulpi nu este “promovată în mod proactiv” în Appenzell Ausserrhoden, dar admite în aceeași scrisoare că cantonul nu efectuează niciun studiu științific privind vânătoarea de vulpi, nu stabilește niciun obiectiv de recoltă, iar vulpile pot fi totuși vânate opt luni pe an, de la 1 iulie până la 28 februarie.
Astfel, el răspunde la cele trei întrebări precise ale cetățenei – privind obiectivul concret al vânătorii de vulpi, datele privind atingerea acestuia și baza științifică – practic printr-un triplu nu. Nu numește niciun obiectiv măsurabil, nu are date și nu face trimitere la niciun studiu. În schimb, se bazează pe „experiența de mulți ani” și pe evaluarea făcută de paza cinegetică.
Cifrele proprii ale cantonului, provenite de la Oficiul Federal pentru Mediu (OFEV), fac vizibilă contradicția. Între 2000 și 2024, vânătorii amatori din Ausserrhoden au ucis anual, în cadrul vânătorii obișnuite, câteva sute de vulpi, iar în anii de vârf peste o mie. Intervențiile pazei cinegetice, pe care Biasotto le descrie drept eliminare atentă a animalelor bolnave, s-au situat aproape constant într-un interval cu o singură cifră sau, cel mult, o cifră mică din două cifre. Aşadar, marea majoritate a vulpilor ucise nu provine din intervenții specifice ale pazei cinegetice, ci din vânătoarea de agrement obișnuită.
Poți face ceva, indiferent în ce canton locuiești. Adresează-te direct consilierului tău cantonal sau consilierei tale naționale. Este legal, eficient și necesită puțin timp.
Important: Nu te baza doar pe e-mail. Am primit feedback din mai multe cantoane conform căruia mesajele referitoare la vânătoarea de agrement a vulpii revin uneori ca nelivrabile. Dacă acest lucru se datorează unor adrese greșite sau unui filtru intenționat, nu se poate spune din exterior. De aceea, mizează mai degrabă pe mai multe canale: scrie o scrisoare, sună sau caută o discuție personală. Te poți adresa și direct partidelor și fracțiunilor – adesea, un mesaj către secretariatul unui partid sau al unei fracțiuni este mai eficient decât unul trimis unor membri individuali ai consiliului. Un apel telefonic sau o scrisoare nu pot fi filtrate la fel de ușor ca un e-mail și lasă adesea o impresie mai puternică.
Scrisoare-model – copiază acest text în programul tău de e-mail
Subiect: Vânătoarea de vulpi în Appenzell Ausserrhoden – vă rugăm să acționați
Stimată doamnă [Nume] / Stimate domnule [Nume]
Mă adresez dumneavoastră direct, în calitate de cetățean/cetățeană, deoarece practica vânătorii de vulpi din cantonul nostru mă preocupă.
Consilierul de stat Dölf Biasotto a răspuns în septembrie 2026 la solicitarea unei cetățene privind vânătoarea de vulpi. Răspunsul său este detaliat, dar se contrazice singur. Biasotto scrie că vânătoarea de vulpi „nu este promovată în mod proactiv” în Appenzell Ausserrhoden. În aceeași scrisoare, recunoaște că cantonul nu efectuează niciun studiu științific privind vânătoarea de vulpi și nu stabilește nicio cotă numerică de recoltare. În același timp, vulpile pot fi vânate opt luni pe an, de la 1 iulie până la 28 februarie.
Astfel, cele trei întrebări esențiale rămân fără răspuns: Care este obiectivul concret și măsurabil al acestei vânători? Ce date dovedesc că acesta este atins? Și ce bază științifică justifică vânătoarea de rutină în locul unor măsuri specifice, non-letale? Cine nu colectează date nu poate răspunde la niciuna dintre aceste întrebări.
O privire asupra statisticii federale a vânătorii accentuează contradicția. Paza cinegetică, pe care Biasotto o descrie drept eliminare atentă a animalelor bolnave, ucide de regulă doar câteva vulpi pe an. Marea majoritate provine din vânătoarea de agrement obișnuită, care a ucis de-a lungul anilor câteva sute de animale anual. În cantonul Lucerna, singurul care înregistrează starea de sănătate a vulpilor ucise, peste 98 la sută dintre animalele împușcate erau sănătoase. Nu există niciun motiv să se presupună că situația este diferită în Appenzell Ausserrhoden.
Este remarcabil, de asemenea, faptul că însuși consilierul de stat face referire la cantonul Geneva, al cărui model bazat pe paza cinegetică îl citează drept exemplu. Exact acest model funcționează din 1974 fără vânătoare recreativă. Acolo intervin doar paznicii cinegetici de stat, iar în ultimii doi ani fără nicio împușcare de reglare. Cine laudă Geneva se pronunță astfel împotriva vânătorii de agrement obișnuite a vulpii, nu în favoarea ei.
Știința este clară: peste 30 de ani de cercetare biologică a faunei sălbatice nu arată niciun efect de reglare durabil prin vânătoarea de vulpi. Efectele de compensare prin reproducere sporită și imigrare echilibrează rapid recoltele. În cazul teniei vulpii (Echinococcus multilocularis), vânătoarea este chiar contraproductivă. Cantonul Zug a confirmat acest lucru în 2026 printr-un studiu independent și, de atunci, nu mai promovează în mod proactiv vânătoarea de vulpi.
Vă rog să vă implicați în Consiliul cantonal pentru o reevaluare reală, bazată pe știință, a vânătorii de vulpi și să acționați pentru ca cantonul să demonstreze pentru prima dată, cu date, utilitatea acestei practici sau să renunțe la ea. Nicio lege federală nu obligă cantonul la vânătoarea de vulpi. Cantonul Zug a demonstrat că marja de manevră poate fi folosită.
Cu deosebită considerație
[Numele dumneavoastră]
[Localitatea dumneavoastră]
Ce a răspuns consilierul de stat Biasotto
Răspunsul din 4 septembrie 2026 este o încercare de a prezenta vânătoarea de vulpi ca fiind moderată și responsabilă. Biasotto subliniază prevenția, consilierea proprietarilor de case și măsurile de autoajutorare non-letale, precum „sperietoarea de bâtlani”. El prezintă paza cinegetică drept un serviciu de specialitate care acționează cu grijă, eliberând de suferință animalele bolnave în condiții dificile.
Cu toate acestea, propoziția decisivă este prezentă: „Nu efectuăm niciun studiu științific privind vânătoarea noastră de vulpi.” Și, în continuare: nu este „stabilită de către canton nicio cotă numerică de obiectiv sau de recoltare”. Cantonul acționează pe baza experienței acumulate în timp. Astfel, Biasotto confirmă exact ceea ce criticase cetățeana: nu există niciun obiectiv verificabil și nicio bază de date.
Justificarea sa pentru vânătoarea de agrement se bazează pe afirmația că densitățile ridicate de vulpi cresc riscul unor boli precum râia. Nu aduce nicio dovadă în acest sens. Exact aici se află raționamentul circular: fără studii, nu se poate evalua nici densitatea, nici starea de sănătate a populației, nici efectul vânătorii de agrement asupra acestora.
Contradicția pe care Biasotto o oferă el însuși
„Nu este promovată în mod proactiv” – dar opt luni de sezon de vânătoare fără niciun studiu. Un canton care permite împușcarea vulpilor din iulie până în februarie, fără obiectiv, fără cotă numerică și fără control al rezultatelor, nu practică o excepție reținută. El lasă să funcționeze o vânătoare recreativă obișnuită și renunță să-i verifice utilitatea.
Geneva ca exemplu – împotriva propriei cauze. Biasotto scrie că majoritatea conflictelor sunt rezolvate de paza vânatului, la fel ca și în cantonul Geneva. Acest lucru este remarcabil, deoarece Geneva a abolit hobby-hunting-ul în 1974 și lasă intervențiile exclusiv în seama paznicilor de vânat de stat. Cine citează acest model drept unul exemplar argumentează împotriva vânătorii obișnuite a vulpilor, pe care el însuși o apără în aceeași scrisoare. Cifrele genevene o dovedesc pe parcursul a peste jumătate de secol: fără hobby-hunting, numărul intervențiilor statului rămâne unicifric până la un nivel scăzut din două cifre, în unii ani chiar zero.
Teamă de boli, nu date despre boli. Consilierul de stat face referire la temerile populației legate de râie, jigodie și tenia vulpii, precum și la efortul depus de paza cinegetică. Dar el însuși recunoaște că problema reală este modul în care oamenii se raportează la vulpe, nu vulpea în sine. Consecința firească ar fi educarea publicului, nu împușcarea animalelor sănătoase.
Obiective numerice pentru vânatul pe care vor să-l mănânce – niciunul pentru vulpe. Aceeași reglementare de vânătoare care permite împușcarea vulpii stabilește, pentru căprior, cerb și capră neagră, cifre precise de recoltare pe fiecare zonă de vânătoare. La vulpe, o astfel de cotă lipsește complet. Cantonul planifică deci cu cifre acolo unde este vorba de exploatarea unor specii dorite, dar renunță la asta exact acolo unde justifică vânătoarea prin prevenirea bolilor. Acest lucru confirmă recunoașterea proprie a lui Biasotto, potrivit căreia, în cazul vulpii, nu există nici obiectiv, nici studiu.
Ce arată cifrele guvernului federal
Biasotto justifică vânătoarea de vulpi prin riscul de boli și prin abordarea atentă a pazei cinegetice față de animalele bolnave. Statistica federală a vânătorii pentru Appenzell Ausserrhoden, întocmită de Oficiul Federal pentru Mediu, conturează o imagine diferită.
Vânătoarea obișnuită ucide marea majoritate. În cadrul vânătorii regulare de tip hobby, de-a lungul mai multor ani au fost ucise sute de vulpi anual, în unii ani chiar peste o mie. Abia mai recent numărul a scăzut la câteva sute de animale pe an.
Paza vânatului joacă un rol aproape neglijabil din punct de vedere numeric. Abatajele speciale efectuate de paza vânatului, adică exact acel canal pe care Biasotto îl descrie drept o eliminare orientată spre protecția animalelor a animalelor bolnave, s-au situat aproape constant într-o zonă cu o cifră sau cu două cifre mici. Doar un singur an deviază puternic în sus.
Modul în care arată, de fapt, un model orientat spre cazul individual este demonstrat tocmai de cantonul pe care Biasotto însuși îl citează drept exemplu. La Geneva, care a abolit hobby-hunting-ul în 1974, paza vânatului se ocupă de toate intervențiile asupra vulpilor. Timp de cincizeci de ani, aceste prelevări s-au situat aproape constant într-un interval unicifric până la un nivel scăzut din două cifre, iar în unii ani nu s-a împușcat nicio vulpe. Aceasta este ordinea de mărime în care rămâne o intervenție atunci când se orientează după un motiv concret, în locul unei perioade de vânătoare deschise. Appenzell Ausserrhoden împușcă, în cadrul hobby-hunting-ului obișnuit, de o sută de ori mai mult, fără vreun obiectiv și fără nicio evidență. Geneva este mai mică și mai urbană, așa că o comparație directă a cifrelor absolute nu este posibilă. Însă principiul este transferabil: cine intervine doar în cazul unui motiv concret se descurcă cu o fracțiune din numărul de împușcături, iar în unii ani chiar deloc.
Boala este o temă a vânatului găsit mort, nu a vânătorii. Acolo unde cantonul detaliază cauzele de deces ale vânatului găsit mort, cea mai mare parte revine traficului auto, precum și vârstei, bolii și slăbiciunii. Animalele bolnave și slăbite mor deci în mare parte de la sine și sunt înregistrate drept vânat găsit mort. Ele nu constituie o dovadă a necesității de a împușca anual sute de animale.
La aceasta se adaugă o incoerență chiar în datele oficiale. Reglementarea de vânătoare din Appenzell Ausserrhoden tratează în mod explicit bursucul, vulpea și mistrețul în același fel și le atribuie aceeași perioadă de vânătoare și, implicit, aceeași perioadă de protecție. Totuși, în prezentarea perioadelor de protecție a Oficiului Federal pentru Mediu apar pentru Appenzell Ausserrhoden trei perioade de protecție de lungimi diferite pentru exact aceste trei specii, și niciuna dintre ele nu coincide precis cu perioada stabilită prin ordonanța cantonală. Care dintre reprezentări este corectă în detaliu nu se poate clarifica din exterior. Dar faptul că ordonanța proprie a cantonului și statistica federală diverg la o informație atât de fundamentală precum perioada de protecție se potrivește cu tabloul general: un canton care recunoaște că nu efectuează niciun studiu științific privind vânarea vulpii nu oferă o bază fiabilă nici pentru datele de cadru.
Dacă se transpune singura valoare de referință elvețiană solidă asupra acestor cifre, disproporția devine pe deplin evidentă: în cantonul Lucerna, singurul care înregistrează sistematic starea de sănătate a vulpilor ucise, peste 98 la sută dintre animalele împușcate erau sănătoase. Nu există niciun motiv să presupunem că vulpile din Appenzell Ausserrhoden ar fi mai sănătoase sau mai bolnave decât cele din Lucerna. Asta înseamnă: majoritatea covârșitoare a vulpilor ucise în Appenzell Ausserrhoden erau probabil sănătoase. Imaginea lui Biasotto despre vânătoare ca prevenție a bolilor nu rezistă în fața propriei statistici.
Cifrele pot fi verificate în statistica federală a vânătorii a OFEV: Statistica federală a vânătorii.
Ce spune știința
Reglarea efectivelor: Mecanismele de compensare – fertilitate mai ridicată, rată de supraviețuire mai bună, migrație – echilibrează pierderile. Chiar și împușcarea a trei sferturi dintr-un efectiv este din nou compensată în anul următor (Baker & Harris 2006; Rushton et al. 2006; Kämmerle et al. 2019).
Starea de sănătate: Cantonul Lucerna este singurul care înregistrează starea de sănătate a vulpilor ucise. Din 2’217 animale ucise, doar 39 aveau un diagnostic de boală – peste 98 la sută erau sănătoase. Cine ucide aproape exclusiv animale sănătoase nu combate nicio boală.
Tenia vulpii: Într-un studiu francez din regiunea Nancy (Comte et al. 2017), prevalența a crescut, în ciuda presiunii ridicate de vânătoare, de la 44 la 55 la sută – deoarece vulpile tinere, care umplu golurile, poartă o încărcătură parazitară mai mare. În Luxemburg, proporția a scăzut după interzicerea vânătorii de vulpi din 2015 de la aproximativ 40 la sub 10 la sută.
Geneva: Din 1974 fără vânătoare de tip hobby, nicio explozie a efectivelor, nicio situație epidemiologică mai proastă. Exact modelul pe care Biasotto îl citează drept exemplu.
Prezentare completă a studiilor: Studii: efectul vânătorii de tip hobby asupra animalelor sălbatice
De ce merită să scrii o scrisoare
Consiliul de Stat s-a aventurat mult în argumentație și s-a expus astfel criticii. Spre deosebire de cantoanele care se limitează să facă trimitere la dreptul federal, Biasotto a formulat afirmații concrete, care pot fi verificate. Consiliul cantonal poate cere exact acest lucru: ca cantonul să dovedească pentru prima dată, cu date, utilitatea vânătorii de vulpi. Cu cât mai mulți membri ai consiliului sunt sesizați cu privire la această întrebare rămasă fără răspuns, cu atât va fi mai greu de ignorat: Ce scop dovedit științific justifică în Appenzell Ausserrhoden vânarea vulpii timp de opt luni, dacă însuși cantonul recunoaște că nu colectează date în acest sens, iar paza vânatului preia doar o fracțiune din animale?
Raportul SWILD din Zug
Cantonul Zug este, până acum, singurul canton elvețian care a reacționat la petiția privind vânătoarea de vulpi a lui Pascal Wolf printr-un studiu științific real. Direcția de Interne a comandat în toamna anului 2025, la SWILD – Stadtökologie, Wildtierforschung, Kommunikation, un raport de specialitate. A doua versiune a apărut în mai 2026 și a fost prezentată Comisiei de vânătoare la 16 iunie 2026.
Rezultatul este clar: vânătoarea de vulpi practicată în prezent nu poate regla durabil efectivele, nu îmbunătățește combaterea epizootiilor și este inferioară metodelor neletale în ceea ce privește protecția animalelor de fermă. Experiențele din Geneva (din 1974) și Luxemburg (din 2015) confirmă: managementul faunei sălbatice funcționează fără vânătoare de tip hobby asupra vulpii roșii.
Studiul complet este accesibil public: Baze științifice privind vânătoarea de vulpi
Unde găsești datele de contact
Consiliul cantonal Appenzell Ausserrhoden are 65 de membri. Lista completă a membrilor o găsești pe site-ul oficial la ar.ch.
Spre deosebire de alte cantoane, în Appenzell Ausserrhoden nu există un model unitar de adresă de e-mail. Viele Ratsmitglieder nutzen private Adressen oder sind über ihre Partei erreichbar. Verifiziere die konkrete Adresse deshalb immer auf der offiziellen Liste oder über die Fraktionen. Für allgemeine Anliegen steht die Sammeladresse kantonsrat@ar.ch zur Verfügung.
Consilierul de stat competent este Dölf Biasotto (Departamentul de Construcții și Economie), iar administratorul vânătorii este Andres Scholl. Ambii pot fi contactați prin paginile departamentelor la ar.ch .
Ce s-a întâmplat până acum în Elveția
📌 Vânătoarea de vulpi în Zug: un studiu dovedește inutilitatea – acționează acum
Singurul canton cu un studiu științific real. Niciun efect de reglare, nicio contribuție la combaterea epizootiilor, metodele neletale sunt superioare.
📌 Vânătoarea de vulpi în Lucerna: 98 la sută din animalele ucise erau sănătoase
Statistica proprie a cantonului infirmă principala justificare pentru vânătoarea de vulpi.
📌 Vânătorii hobby ca falși experți în faună sălbatică
Cum a depus Pascal Wolf petiții în peste 12 cantoane – și cum administrațiile și mass-media preiau narativele lobby-ului vânătoresc.
📌 Desființarea vânătorii de tip hobby după modelul cantonului Geneva
De ce Geneva se descurcă din 1974 fără vânătoare de tip hobby – exact modelul citat de Biasotto.
🧠 Psihologia vânătorii de tip hobby în cantonul Appenzell Ausserrhoden
Primăvara se salvează iezii de căprioară cu drona, toamna se împușcă 602 căprioare: disonanța cognitivă a hobby-vânătorii din Ausserrhoden.