Lobby-ul agricol a vrut să cenzureze produsele vegane

După ce termenii „lapte” și „branză” sunt deja interziși pentru alternativele vegetale la produsele lactate, un amendament al UE urma să extindă și mai mult restricțiile. 

Amendamentul 171, adoptat în 2020 de majoritatea Parlamentului European, prevedea interzicerea, printre altele, a denumirilor descriptive precum „alternativă la lapte” sau „alternativă vegană la iaurt”. La 21.5.2021 amendamentul a fost discutat în cadrul negocierilor trilog dintre Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, iar Parlamentul l-a retras. PETA critică faptul că se dezbat denumirile pentru alimente vegane care protejează mediul. Organizația pentru drepturile animalelor cere acum Uniunii Europene să pună în schimb în centrul atenției publicitatea înșelătoare a industriei care exploatează animalele și să o interzică.

Lobby-ul laptelui face adesea publicitate cu imagini de vaci aparent fericite pe pajiști verzi, în timp ce animalele sunt de cele mai multe ori închise în grajduri, inseminate artificial împotriva voinței lor, iar puii le sunt luați la scurt timp după naștere. În acest context, este aproape cinic faptul că asociațiile agricole din industria laptelui justifică interzicerea planificată a unor termeni utili pentru produsele vegane prin „înșelarea consumatorilor”. Amendamentul a fost doar o nouă încercare a lobby-ului laptelui de a frâna creșterea rapidă a pieței produselor vegane prin interdicții absurde.

Bettina Eick, referentă de specialitate PETA pentru alimentație

Dacă instanțele UE ar fi aprobat amendamentul, chiar și afirmații fundamentate științific precum „jumătate din emisiile de CO2 ale untului”, precum și spuma de lapte reprezentată grafic pe ambalajele vegane, nu ar mai fi fost permise. Chiar și indicații importante privind alergenii, de exemplu „fără lactoză”, ar fi dispărut.

Suferința vacilor din industria laptelui

Ca și femeile, vacile sunt de regulă gestante timp de nouă luni. După naștere, vacile produc lapte timp de aproximativ zece luni, într-o cantitate care este rentabilă pentru fermă. Pentru ca debitul de lapte să rămână constant ridicat și, astfel, profitabil, ele sunt inseminate artificial sub constrângere, an de an. În așa-numitele boxe pentru viței, puii primesc de cele mai multe ori hrană de înlocuire nenaturală: vițeii de sex masculin sunt adesea uciși după doar câteva luni în abator și vânduți ca și carne de vițel. Sau sunt vânduți în străinătate pentru îngrășare mai ieftină, fiind astfel nevoiți să îndure transporturi chinuitoare. Femelele, în schimb, sunt exploatate pentru industrie, la fel ca mamele lor. De îndată ce corpul lor este epuizat și „producția lor de lapte” lor scade după aproximativ cinci ani, și ele sunt ucise în abator, adesea cu o asomare insuficientă. Speranța lor naturală de viață este de aproximativ 20 de ani.

Din perspectiva protecției mediului, laptele are un bilanț devastator

Producția de produse de origine animală este una dintre principalele cauze ale schimbărilor climatice – în plus, pentru pășuni și hrana animalelor exploatate se defrișează păduri tropicale. Un litru de lapte de vacă necesită de douăsprezece ori mai mult teren decât aceeași cantitate de lapte vegetal și generează de trei ori mai multe emisii de gaze cu efect de seră. Untul este considerat chiar alimentul cu cel mai dăunător impact asupra climei. În plus, animalele elimină gaz metan, care este și mai dăunător pentru climă decât CO2. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, trecerea globală la alimentația vegană este necesară pentru a contracara cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Studiile arată că deja o trecere pe scară largă la alimente exclusiv vegetale ar putea reduce cu 70 la sută, până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră cauzate la nivel mondial de alimentație.