Schimbările climatice dau peste cap migrația păsărilor

Un comunicat recent al Waldrappteam Conservation & Research îi pune în alertă pe ornitologi și ornitologe.

Ibișii cu moț nu reușesc să traverseze Alpii

Cea mai mare parte a ibișilor pleșuvi din coloniile din zona preadlpină nordică nu a traversat încă munții spre sud. Acum, Păsări migratoare sunt puse în pericol acut de apropiata venire a iernii. Concret, este vorba de 17 păsări din colonia Überlingen de la Lacul Constance, din Baden-Württemberg, care se află în apropierea orașului Chur, din cantonul elvețian Graubünden, precum și de 29 de păsări din cele două colonii Kuchl, din landul Salzburg, și Burghausen, din Bavaria. Păsările trebuie acum capturate de specialiștii în protecția speciilor din echipa Waldrappteam și transportate în zona sudică a Alpilor. De acolo, ele ar urma să zboare singure către locul de iernat din Toscana. Puii din grup nu au putut astfel să învețe întregul traseu de migrație. Cu toate acestea, speră specialiștii, ca exemplare mature sexual ele vor găsi singure drumul înapoi spre zonele de cuibărit. Dacă acest lucru nu funcționează, ele ar putea fi integrate în colonii de reproducere din sudul Alpilor.

Schimbări climatice întârzie plecarea

„Schimbările climatice încurcă serios migrația păsărilor. Păsările migratoare trebuie să învețe să facă față condițiilor de mediu modificate. Unele specii reușesc rapid, altele rămân la propriu pe drum”, spune profesorul dr. Klaus Hackländer, biolog specializat în animale sălbatice și membru al conducerii fundației Deutsche Wildtier Stiftung. În special luna octombrie neobișnuit de blândă, cu temperaturi de până la 26 de grade, a influențat anul acesta activitatea multor păsări migratoare. Potrivit Serviciului Meteorologic German, temperaturile au fost cu aproximativ opt-nouă grade peste media multianuală. Acest lucru are consecințe – inclusiv pentru animale. Johannes Fritz, șeful Waldrappteam Conservation & Research, confirmă: „De când ibiși pleșuvi au început, acum aproximativ 10 ani, comportamentul de migrație, observăm o tendință clară: începutul migrației de toamnă este tot mai variabil, iar plecările au loc din ce în ce mai târziu.” La început, zborurile ibișilor pleșuvi spre Alpi începeau în primele zile ale lunii octombrie. Anul trecut, cea mai mare parte a păsărilor a traversat Alpii abia pe 26 octombrie, iar anul acesta au pornit abia pe 31 octombrie.

În timp ce păsările sensibile și rare, precum ibisul eremit, pierd momentul plecării, păsările cu o fire oportunistă și cu populații mari, precum cocorii sau gâștele cenușii, nici nu mai pornesc la drum. Astfel, lacul Galenbeck, o importantă zonă de dormit și de odihnă din apropierea domeniului fundației Klepelshagen din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, geme toamna de până la 25’000 de cocori. O parte dintre cocori încearcă în fiecare an să ierneze acolo. „Atâta timp cât lacurile în care se află locurile lor de dormit nu îngheață și atâta timp cât găsesc suficientă hrană, nu văd niciun motiv să migreze în altă parte", spune Hackländer.

Comportamentul migrator al unei păsări este înscris în genele sale. Cât timp le va lua diferitelor specii de păsări să se adapteze la schimbările climatice este greu de prevăzut. „Desigur, toate păsările au nevoie de sprijinul nostru", spune Hackländer. „Dar dacă vrem să salvăm speciile rare, trebuie să ne concentrăm în primul rând asupra acelor păsări care se adaptează greu la schimbările climatice și să le ajutăm." Fundația germană pentru animale sălbatice (Deutsche Wildtier Stiftung) sprijină Waldrappteam Conservation & Research, furnizând emițătoare GPS care documentează ruta de zbor a animalelor. Astfel, comportamentul migrator și punctele periculoase pot fi identificate rapid.