Prevenirea pagubelor provocate de mistreți cu ajutorul unei metode acustice

Cercetători de la ZHAW au dezvoltat o metodă acustică pentru a ține mistreții departe de câmpuri și a preveni astfel pagubele. Așa-numitul alungător de mistreți a fost testat și comparat cu metodele convenționale de prevenire. Împreună cu aceste constatări, este acum posibilă o gestionare durabilă a mistreților.

Dispozitivul de alungare a porcilor mistreți, dezvoltat la ZHAW, folosește strigătele de alarmă și de avertizare ale mistrețior pentru a-i ține departe de câmpuri. Sunete suplimentare, pe care animalele le asociază cu pericolul, cresc variabilitatea. Deoarece metodele de până acum sunt adesea puțin eficiente, laborioase și costisitoare, cercetătorii de la ZHAW au testat, în plus, două metode clasice de prevenire: gardurile electrice și mijloacele de vânătoare. Eficiența acestor trei metode a fost evaluată nu doar pe baza creșterii măsurate a pagubelor, ci și pe baza comportamentului spațial al mistrețior. În acest scop, în zonele de testare Fanel, Klingnauer Stausee și Fricktalul superior au fost capturați și marcați peste o sută de mistreți. Dintre aceștia, 36 au fost echipați cu zgărzi emițătoare GPS-GSM, iar comportamentul lor spațial a fost documentat. În plus, pagubele de pe câmpuri au fost determinate cu ajutorul imaginilor aeriene realizate cu drone. Mai multe detalii găsiți în dosarul De ce eșuează vânătoarea recreativă ca metodă de control al populației.

Pagube de milioane

Din cauza unei rate de reproducere neobișnuit de ridicate și a unei oferte bogate de hrană, efectivul de mistreți din Elveția crește de decenii și va continua să crească și în viitor. Odată cu populația în creștere, cresc și pagubele. „Știm încă mult prea puține despre mistreți, dar sunt isteți, adaptabili și evită presiunea vânătorii”, spune Stefan Suter, din grupul de cercetare Managementul faunei sălbatice de la ZHAW. La acestea se adaugă faptul că vânătoarea de mistreți este imposibilă sau îngreunată în multe zone – de exemplu în rezervațiile de păsări acvatice și migratoare, în ariile protejate, în zonele de interdicție a vânătorii și în orașe. Din 2013, Suter caută de aceea metode noi sau îmbunătățite pentru a ține animalele departe de câmpurile de porumb, cartofi, rapiță și de alte culturi. Dispozitivul de alungare a mistreților ar trebui să contribuie la acest lucru. Este format din două difuzoare alimentate cu baterii, care redau aleatoriu, prin intermediul unei cutii de comandă, combinații de sunete la intervale de timp de lungimi diferite. Un senzor de lumină integrat pornește aparatul la apusul soarelui și îl oprește la răsărit.

Nicio metodă nu oferă protecție absolută

Comparația arată că niciuna dintre metodele de prevenție investigate nu oferă o protecție absolută împotriva pagubelor provocate de mistreți. Pe câmpurile cu metode de prevenție, pagubele sunt însă semnificativ mai mici decât pe câmpurile care nu sunt protejate. „Odată cu dispozitivul acustic de alungare a mistreților există acum o metodă de prevenție suplimentară, flexibilă și inteligentă”, spune cercetătorul de la ZHAW. Aceasta este potrivită mai ales pentru fazele critice de imediat după semănat, precum și pentru perioada laptelui-ceară la porumb și grâu. Presiunea suplimentară a vânătorii crește eficacitatea măsurilor de prevenție.

Mijloacele cinegetice singure nu sunt suficiente

Potrivit lui Stefan Suter, provocările din gestionarea mistreților nu pot fi depășite doar cu mijloace cinegetice. Pentru o gestionare de succes a mistreților va fi important în viitor un demers holistic. Căci prin metode de prevenție se poate îngreuna accesul facil la hrană bogată în energie și astfel se poate limita creșterea populației de mistreți. „Cu despăgubirile pe care fermierii le primesc de la canton pentru pagubele provocate de mistreți se cresc, într-un fel, mistreți. Dacă paguba este oricum plătită, lipsește motivația de a depune un efort suplimentar pentru prevenție”, spune Suter. Nici vânătoarea recreativă nu ar schimba prea mult în această privință. În zonele cu presiune ridicată din partea mistreților ar trebui să se treacă suplimentar la culturi alternative precum iarba de Sudan sau silphium perfoliatum, pe care mistreții le ocolesc. „Fermierii inovatori au început deja să le cultive. Fermierii care își asumă un risc și vor să încerce lucruri noi ar trebui să primească sprijin pentru asta”, este convins Suter. Alte articole pe această temă găsiți în categoria Mediu & protecția naturii.