Pădurea tropicală amazoniană, în pragul colapsului

Potrivit noilor date publicate de Institutul Național Brazilian de Cercetări Spațiale (INPE), între ianuarie și iunie 2022 au fost defrișate în pădurea amazoniană 1.539 de mile pătrate – o suprafață de cinci ori mai mare decât cea a orașului New York.

Aceasta este cea mai mare rată de defrișare înregistrată vreodată pentru această perioadă de șase luni și ar putea aduce Amazonul în pragul colapsului, potrivit experților Greenpeace.

Pădurile sunt esențiale în lupta împotriva schimbărilor climatice, deoarece captează și stochează în permanență cantități mari de dioxid de carbon. Defrișarea pădurilor este o problemă majoră de mediu, care duce la distrugerea masivă a acestor importante rezervoare de carbon și la pierderea biodiversității locale. Prin tăierea sau arderea vegetației din pădurea amazoniană – cea mai mare pădure tropicală din lume – pentru a face loc culturilor agricole și pășunilor pentru animale, persoane fizice și companii pun în pericol într-o măsură semnificativă ceea ce a ajuns să fie cunoscut drept «plămânii planetei».

83 % din terenurile agricole de pe glob sunt folosite pentru creșterea animalelor și pentru cultivarea furajelor, dar carnea și produsele lactate obținute reprezintă doar 18 % din caloriile consumate de oameni.

La nivel mondial, prin hrănirea animalelor din creșterea intensivă cu recolte perfect bune se irosește suficientă hrană pentru a mai hrăni patru miliarde de oameni.

A distruge Amazonul în timp ce criza climatică se agravează este ca și cum ai lovi cu ciocanul aparatul de aer condiționat dintr-o cameră în care temperatura crește oricum», a declarat. Cu fiecare hectar de pădure defrișat, aducem acest ecosistem esențial pentru climă tot mai aproape de colaps și amenințăm, în același timp, drepturile popoarelor indigene.

Louisa Casson, șefa departamentului Păduri din cadrul Greenpeace Marea Britanie

În ultimii trei ani sub președintele Jair Bolsonaro (2019-2021), defrișarea Amazonului a crescut în medie cu 52,9 % față de cei trei ani anteriori. Potrivit Greenpeace, Bolsonaro a prezentat «propuneri legislative radicale» care recompensează acapararea de terenuri, elimină cerințele privind autorizațiile de mediu, subminează teritoriile indigene și încurajează, în același timp, defrișarea masivă. «Guvernele și companiile trebuie să înceteze să alimenteze focul și să facă presiuni asupra guvernului Bolsonaro pentru ca acesta să pună capăt acestor practici«, a spus Casson.

Brazilia nu este însă singurul vinovat care stimulează defrișările din regiunea amazoniană. Diverse țări depind de agricultura braziliană, făcută posibilă prin defrișarea pădurilor, pentru a se aproviziona cu produse precum cacao, carne de vită, cafea, porumb, soia sau ulei de palmier. Deși guvernul britanic a anunțat în decembrie 2021 că va restricționa produsele agricole provenite din Brazilia, aceste măsuri nu vor pune capăt «complicității Regatului Unit la distrugerea pădurilor pe care Bolsonaro o consideră legală«, după cum o numește Greenpeace.

«Legea privind defrișările propusă de guvernul britanic abia ar face o ciobitură în această problemă. Avem nevoie de o abordare de toleranță zero față de distrugerea Amazonului, altfel vom plăti cu toții prețul«, a concluzionat Casson.