Caprele negre în fața schimbărilor climatice: adaptare sau declin

De la ultima eră glaciară, caprele negre au colonizat altitudini din ce în ce mai înalte.

Acest lucru reiese dintr-un studiu al Institutului Federal Elvețian de Cercetare pentru Pădure, Zăpadă și Peisaj WSL, în care cercetătorii au combinat informații genetice ale animalelor cu modele computerizate. Simulările rezultate ar putea arăta în viitor și cum reacționează animalele la încălzirea climatică în continuă progresie.

Astăzi, caprele negre trăiesc în Elveția în Jura, în unele zone ale Podișului Elvețian și mai ales în zona alpină. Dar nu a fost întotdeauna așa: acum 20’000 de ani, în timpul ultimei ere glaciare, Alpii erau acoperiți în întregime de ghețari. Pe atunci, caprele negre trăiau în zone cu pante abrupte, la nord și la sud de această masă de gheață.

Cum s-a deplasat habitatul acestor animale din acele vremuri până astăzi și ce factori au jucat un rol în acest proces a cercetat acum specialistul în științele mediului Flurin Leugger în lucrarea sa de master la WSL. Cu ajutorul analizelor genetice și al simulărilor pe calculator, el a reconstituit ce limite au întâlnit caprele negre pe traseele lor de răspândire. Prin această metodă, cercetarea poate privi în viitor și poate prezice, de exemplu, cum ar putea reacționa animalele la încălzirea climatică actuală. 

O privire în genele caprelor negre

Mai întâi, Leugger a investigat, împreună cu cercetători de la universitățile Grenoble Alpes și Savoie Mont Blanc (Franța), cât de strâns înrudite genetic sunt diferitele populații de capră neagră din spațiul alpin. În acest scop, cercetătorii au folosit, de exemplu, probe de sânge sau smocuri de blană, colectate de diverse administrații de vânătoare, parcuri naturale și ONG-uri. În total, cercetătorii au analizat informația ereditară a 449 de capre negre din Franța, Austria, Italia, Slovenia, Croația și Elveția.

S-a constatat astfel că populația alpină de capră neagră este formată din două grupuri genetice principale. Un grup trăiește în Alpii de Vest, până la valea Ronului din Valais, celălalt la est de valea Ronului.

Din era glaciară până astăzi

Într-o a doua etapă, Leugger a reconstituit, pe baza răspândirii actuale a caprelor negre și a datelor climatice și topografice, caracteristicile habitatului ideal al caprei negre. „Mai ales panta terenului, temperatura și cantitatea de precipitații influențează dacă caprele negre se simt bine într-un loc”, spune Leugger. Cu aceste caracteristici, cercetătorul a antrenat diverse modele de învățare automată. Apoi le-a aplicat condițiilor climatice de acum 20’000 de ani. Astfel a rezultat o hartă detaliată a posibilei răspândiri a caprelor negre la sfârșitul ultimei ere glaciare.

Într-un ultim pas, Leugger a simulat, pe baza condițiilor climatice în schimbare, răspândirea populațiilor de capre negre în următorii 20.000 de ani, până în prezent. Simulările au arătat cum caprele negre au colonizat tot mai mult spațiul alpin, pe măsură ce încălzirea s-a accentuat și ghețarii s-au retras. Cercetătorul a variat anumiți parametri ai simulărilor, de exemplu viteza medie de migrație a caprelor negre, sau a introdus obstacole geografice artificiale. Rezultatul fiecărei simulări l-a comparat apoi cu distribuția genetică actuală a animalelor. Astfel, Leugger a înțeles tot mai bine ce influențe determină răspândirea populațiilor de capre negre. 

Viitorul caprelor negre

Unul dintre rezultate: caprele negre migrează doar pe distanțe scurte, de cele mai multe ori își petrec viața în imediata apropiere a locului nașterii. În plus, există bariere geografice pe care animalele nu le depășesc – mai ales râurile mari și văile late și plate. „Caprele negre evită, se pare, terenul plat din văi, unde erau expuse prădătorilor lor, precum lupul și râsul”, explică Leugger. Probabil de aceea se răspândesc extrem de rar dincolo de aceste granițe geografice.

Aceste constatări pot fi folosite acum pentru a studia evoluția viitoare. Căci, la fel ca în cazul climatului din epoca glaciară, modelele lui Leugger pot fi aplicate și la prognozele de date climatice – și ar putea arăta, în lucrări ulterioare, cum reacționează caprele negre la încălzirea climatică tot mai accentuată. „Astfel, în viitor s-ar putea identifica populațiile deosebit de izolate și, prin urmare, vulnerabile, care ar trebui vânate cu reținere”, spune cercetătorul de mediu. Partenerii săi de cooperare lucrează, de asemenea, la rafinarea modelului, pentru a investiga și influențe la scară mai mică. Astfel se va putea prevedea chiar dacă și cum afectează caprele negre noile construcții – de exemplu drumurile.